EXCLUSIV | Infractorul Nelu Iordache, sprijinit de bănci în schema de deturnare a fondurilor pentru Autostrada Nădlac-Arad. Romstrade ”era o fabrică de produs falsuri” – motivare

Nelu Iordache a fost trimis la pușcărie pentru următorii 11 ani și 9 luni deoarece a plănuit, încă din 2011, să folosească în scop personal banii europeni destinați construirii Autostrăzii Nădlac-Arad. Curtea de Apel București arată că Nelu Iordache se folosea de frică și cumetrii pentru a-i determina pe angajații Romstrade să îl acopere. În plus, Iordache a fost sprijinit și de bănci în activitatea infracțională, dar – arată instanța – procurorii nu s-au uitat și la acest aspect.

Judecătorii Curții de Apel București arată, în motivarea deciziei din 8 septembrie, transmisă la solicitarea Gândul, de ce a primit Nelu Iordache, patronul Romstrade o pedeapsă de 11 ani și 9 luni de închisoare, în dosarul în care procurorii DNA l-au acuzat de fraude cu fonduri europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac – Arad.

„Având în vedere premeditarea modului de obţinere şi de derulare a contractului privind proiectarea şi execuţia lucrării, pe care inculpatul (Nelu Iordache – n.r.) l-a considerat, încă de la început, ca pe o sursă de venituri de care să se folosească în alte scopuri, intenţie care rezultă din întreg ansamblul activităţii sale infracţionale, instanța de apel a schimbat încadrarea juridică într-o singură infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată”, se arată în motivarea CAB.

Judecătorii arată că Nelu Iordache a stabilit de la bun început că va utiliza fondurile europene în propriul beneficiu.

„(Curtea – n.r.) a constatat că, din modul coerent şi structurat în care a acționat, rezultă că, în hotărârea sa infracţională de a obţine banii din finanţarea proiectului şi de a-i utiliza în alte scopuri decât pentru proiectarea şi executarea autostrăzii, (Nelu Iordache – n.r.) a stabilit, încă de la început, că se va folosi de înscrisuri sub semnătură privată falsificate, ca unică modalitate de a putea transfera banii prin conturile bancare, cu care să efectueze o serie de alte plăţi, fără legătură cu proiectul, ori pe care să-i retragă, în numerar”, scriu judecătorii în documentul citat.

Frica și cumetria, „frâiele” lui Nelu Iordache în firmă

Pentru a-și atinge scopul, Nelu Iordache s-a folosit de oamenii din firmă, pe care îi controla fie pentru că acești angajați îi erau rude, fie că aceștia se temeau să nu își piardă locul de muncă.

„Din tot acest probatoriu, se observă că, în cadrul S.C. „R” S.R.L. (n.r. – Romstrade SRL), inculpatul (Nelu Iordache – n.r), în calitate nu numai de administrator, dar şi de asociat, se manifesta într-un mod abuziv, luând, în mod unilateral, toate deciziile importante și având un control absolut asupra întregii activităţi a societăţii comerciale. Pentru a se putea manifesta în acest mod, inculpatul s-a folosit de lipsa de implicare, chiar indiferenţa, martorului C.G., asociatul său, precum şi de obedienţa angajaţilor săi, unii aflaţi în relaţie de afinitate cu acesta”, reține instanța de apel.

Romstrade SRL, o „fabrică de produs falsuri”

Curtea descrie în termeni duri felul în care Nelu Iordache conducea SC Romstrade SRL.

„Constată că inculpatul şi-a obligat angajaţii, prin structura lor ierarhică, să-i respecte dispozițiile, de cele mai multe ori nelegale, care erau aduse la îndeplinire de teama pierderii locului de muncă, astfel că societatea comercială era, mai curând, o fabrică de produs falsuri, decât de prestări servicii în domeniul construcţiilor, iar haosul intern era cultivat în mod deliberat, tocmai pentru ca inculpatul să-și poată îndeplini scopurile infracționale și să zădărnicească aflarea adevărului, în eventualitatea în care va fi tras la răspundere penală”, notează instanța.

Complicii infractorului Nelu Iordache: băncile și angajații

Într-un pasaj din motivare, CAB arată că Nelu Iordache n-ar fi reușit să deturneze fondurile europene fără ajutorul băncilor. Cu toate acestea, judecătorii notează că procurorii nu i-au învestit cu judecarea fapelor comise de instituțiile bancare.

„Este cert că activitatea infracțională a inculpatului nu se putea desfășura fără suportul băncilor, care nu i-au solicitat documentele necesare, al angajaților servili ai societății comerciale pe care o administra, care au invocat teama de a nu-și pierde locul de muncă ori privilegiile, precum și al societăților comerciale, unele aflate doar în relații contractuale cu societățile comerciale controlate de inculpat. Curtea mai observă că instituțiile bancare au acceptat, pentru tragerile din conturile bancare ori pentru retragerile în numerar, documentație justificativă insuficientă și improprie, iar persoana vătămată beneficiar al lucrării a avut un comportament nu tocmai riguros și tolerant față de modul în care erau executate obligațiile contractuale, în parametrii impuși, astfel că, profitând inclusiv de această atitudine a instituțiilor, inculpatul și-a putut desfășura, în mod nestingherit, activitatea infracțională. Cu toate acestea, instanța de judecată nu a fost învestită cu actele de complicitate, care i-au facilitat inculpatului traseul infracțional fulminant şi de lungă durată”, arată judecătorii de la CAB.

De ce sume a beneficiat Nelu Iordache

Curtea constată că a fost încheiat contractul de facilitate de credit pentru finanţare investiţii în infrastructură pe data de 23 februarie 2011, între o bancă comercială, persoana vătămată în dosar, şi SC Romstrade SRL, prin inculpat, în calitate de împrumutat, pentru un credit de finanţare investiţii în infrastructură, Coridorul IV, tronsonul Nădlac-Arad, în valoare totală de 323.778.800 lei, din care:

• suma de 120.000.000 lei reprezintă valoarea scrisorii de confort, valabilă 30 de luni,
• suma de 9.000.000 lei reprezintă valoarea scrisorii de participare la licitaţie, valabilă 3 luni,
• suma de 48.695.000 lei reprezintă valoarea scrisorii de bună execuţie, valabilă 5 ani, şi
• suma de 146.083.800 lei reprezintă valoarea scrisorii de garanţie restituire avans, valabilă 30 de luni, pe durata de 5 ani, de la data îndeplinirii condiţiilor de tragere

Împrumutatul se obligă să constituie, ca garanţie în favoarea băncii, garanţie reală mobiliară asupra soldului creditorilor, cesiune de creanţă asupra încasărilor şi asupra drepturilor de colectare din facturile fiscale emise

Ce înseamnă fraudele cu fonduri europene

În final, instanța de apel arată ce înseamnă, de fapt, deturnare de fonduri europene:

• Beneficiarul final și efectiv al fondurilor comunitare are calitatea de subiect activ al infracțiunii contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, întrucât acesta realizează elementul material al laturii obiective, constând în folosirea sau prezentarea, cu rea-credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete ori în schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene.
• Calitatea de beneficiar al fondurilor europene nu poate fi privită strict din punct de vedere convenţional, în succesiunea contractelor, care, de fapt, constituie o procedură obligatorie.
• Într-adevăr, statul comunitar deține calitatea de beneficiar direct și imediat al fondurilor europene, întrucât, la nivel comunitar, nu pot exista raporturi directe de finanțare între Uniunea Europeană și solicitanții persoane fizice sau juridice din statele comunitare, ci doar între instituțiile comunitare și naționale, cu atribuții în domeniul respectiv.
• Autoritatea publică națională, prin instituțiile sale, realizează intermedierea obținerii de fonduri comunitare de către destinatarul final, beneficiarul real al finanțării, care, desigur, are la îndemână posibilitatea de a induce în eroare, pentru a o obține ori de a o folosi în alte scopuri.

„Interpretarea limitativă și speculativă prezentată de apărare exclude, în mod inadimisibil, răspunderea penală a beneficiarului final, care își însușește fonduri comunitare în mod fraudulos, prin modalitățile normative menționate, putându-se, apoi, prevala de raporturile și de teoriile contractuale”, conchide instanța de apel.